Aveam un amic – pe care, din păcate, nu-l mai am. Fiindcă s-a schimbat foarte mult, nu înțeleg de ce. Am petrecut nopți întregi împreună, am făcut petreceri în casa iubitei lui, profesoară la Litere – mi-a spus despre propria mea iubită, pe-atunci, că-i o femeie tare bună, și m-a sfătuit, după ce m-am despărțit [...]
Îmi tot spun ai mei că am fugit într-o noapte din spital, lucru pe care nu mi-l amintesc, şi m-am ascuns acasă pe dulapul din dormitor ca să nu mă găsească ei. În schimb ţin minte acel dulap, deasupra căruia îmi făcusem culcuş, mă căţăram deschizând uşile şi urcând pe rafturi, aveam şi-o pătură acolo, [...]
Când aud (înfundat) cuvântul accident, mă gândesc, automat, mai degrabă la Accidentul lui Mihail Sebastian, decât la cele două accidente de maşină pe care le-am avut – dintre care unul a fost grav, şi în care puteam să murim. Am intrat într-o căruţă, mascată până atunci de-o altă maşină, care tocmai ce demarase. Cu 70 [...]
Cea mai amuzantă şi tragică experienţă în presă – a mea, fireşte: Preda’s. Undeva în jurul anilor 2000, mai înainte sau poate mai după, când deja scosesem vreo sută de numere ale Suplimentului de Marţi, în ziarul Observator de Constanţa. Aveam ceva vână, cum s-ar zice – şi nu ceva în vene. Eram profesor la [...]
Acum zece ani mi-am părăsit orăşelul natal. Nici nu îndrăznesc să-l revăd. Pe locul unde am simţit prima dată cum carnea mi se trezeşte, între tufe de liliac, se ridică acum vreun snack-bar. Şi poate că-n camera de unde priveam înserările zace-un bătrîn pe moarte, o femeie ce naşte. Îmi amintesc cu crispare copilăria-mi chinuită. [...]
da, ne-au minţit, pe mine şi pe urmaşii urmaşilor noştri; tot ce au transmis, din generaţii în generaţii, a fost doar minciună; niciodată n-au construit, n-au clădit, n-au ctitorit, nu şi-au băgat femeia în cuibul de piatră al Mânăstirii Argeş, niciodată vreuna n-a evadat de acolo, niciodată să fi fost zidită, niciodată chinuită; da, [...]
azi dimineaţă, după ce sunase ceasul deşteptător şi mai dormitam prin pat aşteptînd să vină femeia de serviciu, care să-nceapă să dea cu aspiratorul pe hol, semn că este vremea să ne trezim, am avut un vis lung de vreo două ore (că pînă la urmă n-a mai venit nici o femeie de serviciu), pe [...]
și încă, după ce poza mea apăruse prin ziare, alături de interviul pe care Costin se lăuda că mi l-a luat în camera de lucru, stînd lîngă vrafuri de cărţi (de unde mi-am dat seama cît de banal poa’ să fie imaginarul colectiv), oameni pe care nu-i cunoşteam sau de care nu mai auzisem de [...]
Ăsta-i marele meu cînt de dragoste ieri am fost la o bilă şi tacu’ mirosea-a tine iar achim, de sub bronzul lui proaspăt de cuba, mi-a zis joci fantastic, apoi am băut cîte-un doppel gin şi-am fumat havane de 10$, la miezul nopţii ne-am suit pe cămin şi-am aruncat cu pietre-n copacii [...]
Fie că vorbim de personal shit, vise, frământările din Orientul Mijlociu, despre Putin sau despre găurile din șosete, ajungem de fiecare dată la concluzia că totul lasă urme. Ce spui. Vezi. Simți. Vrei. Ce (nu) poți. Ce e interzis. Splendoarea sau războaiele. Urme de rugină sau pete de ruj. Arsuri sau răni adânci. Sau doar [...]
