Credit foto: Andrei Spirache

Femeile trebuie testate. Noi două știm adevărul. „Dumnezeu ne-a adus aici”, zice Andreea. „El e tatăl”. Eu întreb dacă tatăl meu mai este Solomon. Primesc răspuns afirmativ, și nimicul, cadoul de la el, îmi învăluie inima. Sunt două paturi în salon. Andreea se milogește de mine să o dezleg. Mă doare. Și eu mă milogeam acum o zi de bătrânele din jurul meu să mă dezlege. Am dat muie la doctori. Am zis că joc meci cu criminalii dacă vreau și că mă piș pe toți, inclusiv pe ei. M-au legat și tata a dispărut. Vedeam frica în ochii lor. Nu voiau să mă dezlege. Îmi era scârbă de ele. Voiam doar să am demnitate. Amintirea privirilor lor m-a făcut să sar din pat și am început să o dezleg pe Andreea.

Maria: Maria, tu nu înțelegi ce este această boala și nu empatizezi cu durerea mea. Pentru tine e ceva cool în schimbarea de perspective și ți se pare că atingi un subiect serios. Pentru mine e durere, frică și nesiguranță, eu mi-am pierdut condiția umană în boala asta. Nu îmi faci tu coming out-ul, Maria.

Maria: Da, am vrut ca schizofrenia să fie o metaforă pentru un proiect artistic colectiv mișto. Nu cred că era nimic greșit în asta. Lipsa ta de respect și de empatie pentru alții ar trebui să te preocupe mai serios decât să îmi arunci mie basculante de gunoi în cap. Cât despre coming out-uri făcute aiurea, îți amintesc că nu ești cea mai discretă persoană nici când te rog asta.

Maria își întinde halatul pe jos la umbra copacului. „Aici e cel mai bine, ai încredere în mine”. Marian se așază fără să îi convină prea tare, parcă știa déjà că două dude o să îi lase pete pe blugi. „Zi-mi în cuvinte, în ce te-au băgat tăieturile de pe braț”. Evită răspunsul. O sărută. „Te iubesc.” „Știi ce fac eu cu bărbații? Îi iau și îi cresc.” Marian își pune capul în poala ei. „Care e visul tău cel mai mare și cel mai mare?” „Tu.” „Tu?” „Să fiu geniu.” „Cred că ești.” „Eu nu știu dacă tu ești prost sau doar îndrăgostit”. Se sărută. El încearcă să o înghită. Simte sufletul lui chinuit. Vrea să îl bandajeze. Ea de fapt asta face cu bărbații, dar nu le spune. Vrea să îi vindece de rănile făcute de femei. „Vrei să mergem la ceilalți?” „Nu. Mă plictisesc. Vreau să mă externez.”

Ești?

Sunt.

Dar am vești proaste.

Nu vreau să fim împreună. Te-aș analiza și aș face cu tine ceva ce s-a facut și cu mine și știu că nu e bine.

Te iubesc cum iubește o mamă un copil.

Și nu vreau să îți fac rău.

Mai bine tai repede să doară mai puțin.

Ai încredere în mine că e decizia înțeleaptă pentru amândoi.

și nu mai vrei să ne vedem mâine ?

Nu. Ar face mai mult rău.

Mi-ai citit textele?

Maria și Andreea sunt amândouă legate. „Urlă!” „Ajutoooooooor!” Maria se zbate cu mâinile și picioarele legate de pat. Izbește cu patul în perete. Andreea țipă. „Noi vă salvăm. Salvăm omenirea. Mame împuțite!”

Andreea a încercat să înjunghie un asistent cu un pix. Maria a zis că face doar ce vrea ea.

(Maria Spirache)