c.cottVăd utilitatea lucrurilor și creaturilor de pe lângă mine, poate puțin mai divergent și neapărat nu normal. Eu. – Care eu? Eu. Tu. Prima utilitate a obiectelor e doar o convenție și, normal, nu e dusă până la capăt niciodată.

Instictul meu de scriitor de poezie inculpabilă, ermetică și înțeleasă ca undele de apă când aruncă cineva cu pietre în ea, sinusoidală în sensul ei, și-n capul meu,  îmi spune să scriu despre un clișeu gen fata de la pagina cinci sau cum a fost când am deschis prima dată un ziar și îl țineam cu susul în jos, pentru că nu știam să citesc și nici nu mă interesau prea tare puricii ciudați înșirați pe o hârtie găurită la margini, subțire, gri, și neprinsă în nimic. Micul meu instinct, care-mi mai scoate capul prin buric, câteodată, îmi povestește despre observația ziarului pe post de față de masă, înfășurarea borcanelor de pus în bagaj, umplutură pentru pantofi, izolant pentru oameni supuși la un frig groaznic, foc, reciclare, ștersul geamurilor, păstrarea amintirilor mai ales de către mame și oameni cu obsesii compulsive de gradul trei, bărcuțe împăturite, ștergerea grătarului după alimente care conțin multă grăsime, papier-mâché, de pus sub fructe sau legume pentru absorbția de lichide, coacerea roșiilor, protecția suprafețelor de pete, preș, învelitori pentru cărți/caiete, capac pentru tuci atunci când faci floricele de porumb, de pus pe sub covor, capcane pentru insecte, ajutor pentru roți blocate alunecând pe gheață,  sub genunchi când te târăști prin grădină.

Cum ar fi dacă știrea ar fi scrisă și categorisită nu în tabloide, ziare culturale, gazete etc., ci, specific, pentru utilizarea hârtiei într-unul din scopurile potențiale pentru ziar? Cred că până la un moment dat este gândită potențialitatea asta, pentru că ziarul nu e prins în nimic (sunt unele prinse în capse, dar prea puține ca să putem spune că există). Nu cred că inexistența sistemului de prindere se datorează economiei simple.

Să luăm câteva exemple simple ca economia:

  1. Ziar de pus sub fructe sau legume pentru absorbția de lichide

˙tip :   0.03mm

Nume ziar: OCEA

Descriere: Acest ziar vorbește despre impactul pe care-l au unii oameni asupra majorității. Și, cum majoritatea nu face nimic, acești oameni continuă să aibă un impact puternic, până când ori înmoaie majoritatea, ori o rup. În cele mai multe cazuri, discutăm despre ambele posibilități, dar câteodată, rar, este posibilă situația în care cuvintele lasă o amprentă chiar și asupra unor oameni.

  1. Ziar de protejat suprafețele de pete

˙tip:  0.7mm

Nume ziar: Belc

Descriere: Ziarul megalomaniacilor, pentru momente în care știu că ceva îi acoperă și că ei sunt mai buni ca alții, orice s-ar întâmpla. Oricât de tare ar vrea să se păteze, tot vor rămâne imaculați, chiar dacă protecția asta se rupe la un moment dat. Oamenii se pot șterge și cu bucăți mici de ziar la fund. Până la urmă ne putem șterge mai întâi cu mâna la fund și după aia să ne ștergem pe mâini.

  1. Ziar folosit pe post de preș

˙tip: 0.001

Nume ziar:  Ioron

Descriere ziar: În acest ziar, nu există știri sau alte informații cauzatoare de relationări cognitive. Aici sunt doar reclame pentru carne de mici, parizer, pateu (atât normal cât și vegetal), șuncă, ciocolată albă pentru topit la cuptorul cu microunde, antiperspirant sub formă de spray, schnitzel din soia etc.

Sigur, aceste tipologii se pot combina, împleti și separa la loc în orice fel. La o parte. De mâncare doar pentru partea stângă a creierului.

(Cristiana Cott Negoescu)