tea nicolae

În fiecare săptămână, Tara își petrece seara de vineri vorbind cu oameni pe omegle, și sâmbăta trimițându-le poze blurate, făcute-n oglindă, cu ea, pe kik.

Vinerea iese de la lucru la trei jumătate. Lucrează ca barmaniță într-o cafenea de pe Victoriei, unde începe în fiecare zi de la șapte fără un sfert, și, în afară de marți și vineri, când termină la trei, pleacă de la lucru la patru.

Lucrează de un an acolo, de când a terminat facultatea. Nu îi prea place, pentru că vin o groază de liceeni care nu numai că sunt gălăgioși (și nu o lasă să citească), dar cer mereu bere. Tara s-a săturat să nu le dea bere – căci atunci când le cere buletinul, se nemulțumesc și nu le mai tace gura, dar atunci când le dă, e și mai și.

Plus că, din cauza lor, de fiecare dată când stă cocoșată asupra cărții pe care nu poate s-o citească, ține ascuns sub ea sendvișul pe care și l-a împachetat singură acasă. Îi amintește de cum făcea mișto de copiii care veneau cu sendvișuri de acasă la școală. Și i se face rușine.

Dar după ce-și mănâncă sendvișul, vinerea Tara pleacă de la lucru la trei jumătate. O ia pe jos prin Cișmigiu până la Izvor, de unde ia metroul. Ajunge acasă pe la patru și zece, dacă prinde toate cele trei semafoare de când iese din metrou, sau patru și cinci dacă prinde doar două.

Mănâncă, își deschide laptopul și caută „omegle” pe google. Îi place mai mult așa decât să tasteze adresa direct în bară – are timp să se entuziasmeze.

Ce-i place Tarei la omegle e că poți să vorbești cu orice oameni, și-i și găsești ușor. Omegle are o opțiune de filtrare a „necunoscuților” – trebuie să completezi niște căsuțe cu chestii care-ți plac (sau, mai simplu, să te loghezi cu Facebook și să-ți folosești like-urile de acolo) și omegle-ți găsește alți oameni cărora le plac aceleași lucruri.

Câteodată, Tara completează căsuțele și cu chestii care nu-i plac, ca să-și întrebe străinul de ce. Dar de obicei scrie acolo dire straits / keats / bubblegum pop / ddlg / pesto / club kids / sky ferreira. Deși, dintre toate, Sky Ferreira nu-i prea place, știe că multe fete frumoase ascultă și-i place să vorbească cu ele, că mereu privești viața diferit dacă ești o fată frumoasă.

Tarei nu-i prea pasă de seara de vineri, adică seara în care cunoaște oamenii care o s-o vadă sâmbătă. Vineri, Tara deschide cât mai multe tab-uri de omegle și vorbește cu cât mai mulți oameni. La un moment dat, fac schimb de kik. Nu contează cine cere kik-ul primul, dar e clar o invitație deschisă. Pentru că, oricât de mișto ar fi, pe omegle nu poți să trimiți poze, ci doar să stai pe webcam, și Tarei nu-i place să fie filmată. Kik-ul e doar pentru poze. Și sexting.

E o regulă nescrisă a oamenilor care stau seara pe chat-uri că atunci când ceri și dai kik-ul cuiva, se formează o legătură, de obicei cu tentă sexuală. Totul rămâne, de cele mai multe ori, la nivelul virtual, dar asta nu înseamnă că legătura nu se formează. Tara crede că-i una dintre cele mai puternice legături, pentru că nimeni nu așteaptă ceva de la celălalt, în afară de câteva replici și maxim cinci poze.

Bineînțeles, există și excepții – de exemplu, Tara a vorbit cu un tip foarte drăguț, odată, care doar voia să-i trimită emoji-uri cu flori și să-i audă vocea înregistrată pe Vocaroo (el îi trimite ei pe Soundcloud) citind dintr-o carte. Nimic mai mult. I-a trimis o poză cu sânii ei și i-a spus că are un păr drăguț.

A încâlzit-o din cap până-n picioare, apoi i-a părut rău că n-o să-l întâlnească niciodată în „realitate”, că pur și simplu au pornit prost, și că tot ce-au avut (și-o să aibă) sunt 32 de mesaje.

Tara face asta constant de trei luni. Prima dată când a făcut-o a fost acum doi ani, când tocmai terminase de văzut Closer, unde Jude Law vorbea cu un bărbat pe un site de sexting și se dădea o fată de 20 de ani care-l implora să o fută. I-a plăcut foarte mult imaginea asta și-a fascinat-o cum putea să se dea drept oricine și să excite pe altcineva făcând asta. A încercat să facă și ea genul ăsta de sexting; a scris paragrafe lungi, aranjate cu grijă, pe care le trimitea pe un site obscur, cu multe fundițe roz în colțuri. Dar toți îi cereau poze și toți îi cereau kik-ul. Atunci a deranjat-o foarte tare că lor nu le ajungeau paragrafele ei. S-a simțit dezgustată și nu s-a mai gândit la Jude Law, Closer sau la cum ar putea să apară în fanteziile unui străin.

Dar acum trei luni, se plictisea într-o vineri acasă. Mai toți prietenii ei erau într-o relație și-o lăsaseră baltă în seara aia. Nu se simțea neapărat singură, ci dezamăgită. Simțea nevoia aia de-o asigurare (că e frumoasă, că-i ok, că-i atractivă, că oamenii o respectă, că nu e un jeg) pe care nu o mai simțise din liceu. Mereu se luptase cu nevoia asta, dar se simțea copleșită atunci.

Așa că a intrat pe omegle. Și-a ales preferințele și-a vorbit cu un străin. matt_zaws de pe kik. I-a cerut și ei kik-ul. N-avea, a ieșit din conversație, s-a gândit puțin și și l-a instalat pe telefon. S-a numit lora_magnetzzd, 23 de ani, din Italia.

Apoi, tot în seara aia, a mai vorbit cu crazypanbumbz, kenfrenzy, richmafka, peach_pen, manbear15, ldr19, ahbam44 și mdla20_0. Întâi pe omegle, apoi pe kik. Cu toții i-au cerut poze. Unii mai drăguț, alții foarte libidinos. A fost reticentă la început, dar, după prima poză, a simțit că nu putea să se mai oprească. Era prima dată când i se părea că se vede pe ea. Și-a făcut o poză în chiloți în oglindă, din față, din spate, o poză cu sânii ușor acoperiți, o poză din cap până în picioare. A avut grijă să nu i se vadă fața. Poate puțin din păr.

Și ei i-au zis că e frumoasă, sexy, drăguță, cute, aranjată, atrăgătoare, de treabă, c-ar vrea să o cunoască, c-o să țină legătură, că e superbă și-are o sclipire în ochi. Tara n-a trimis nicio poză cu ochii ei, dar tot i s-a părut drăguț.

Și în prima săptămână, doar trimitea poze. Îi plăcea și făcea asta în fiecare seară. Nu mai ieșea în oraș cu prietenii ei, care oricum n-au observat, pentru că erau cu toții-n cupluri, și după muncă venea direct acasă, unde n-o mai deranja nimic. Era zâmbitoare și vorbea cu străini din toată lumea, pe kik, în pauzele de masă. Nu-i mai era rușine de sendvișuri. Chiar i-a trimis tipului drăguț cu emoji-urile cu flori o poză cu sendvișul ei și i-a spus toată povestea. El i-a zis că e adorabilă, și ea, după ce termina de citit din carte, punea sendvișul peste.

Ea era lora_magnetzzd și putea fi oricine. Nu mai contau nici clienții ei de căcat (și nici berea lor), nici cât de greu îi era să meargă până la Izvor pe tocurile ei mari, argintii, nici câți bani cheltuise aseară pe niște blugi noi. Contau doar ea, kik-ul și oglinda în care își făcea poze dintr-o parte.

Pentru că lora_magnetzzd poate fi oricine.

În următoarele două săptămâni, s-a masturbat la comentariile străinilor. Îi plăceau. Și o făceau să nu mai fie dezamăgită.

După acele două săptămâni, nu a mai făcut nici asta. Doar trimitea poze-n oglindă în neștire. Trimitea, trimitea, trimitea, citea ce-i ziceau străinii și străinele (Tara nu a discriminat niciodată), și aprecierile lor umpleau orice gol ar fi putut să aibă vreodată. Nu iubea străinii, ci iubea imaginile cu ea, imaginile în care i se vedeau frumos ciorapii de plasă, coapsele puțin prea mari, sânii inegali, chiloții noi și negri, cu fundiță.

După o lună și o săptămână și câteva zile, Tara și-a dat seama că devenise dependentă de kik. Și-a dat seama de asta când o prietena de-a ei i-a reproșat că nu o mai văzuse de zile întregi și a întrebat-o dacă era cumva într-o relație. Instinctiv, Tara a zis că da. Apoi și-a mușcat buza și s-a gândit că trebuia să-și pună ordine în viață.

Așa că Tara a limitat kik-ul la o zi, și anume ziua de sâmbătă. Vinerea Tara vânează străini (și-i place să le scrie username-urile pe foi albe, separate, și apoi să le numeroteze cât e la muncă) și sâmbăta le trimite poze.

Câteodată și inventează povești sau dramatizează realitatea, când vorbește cu străinii. Le-a povestit despre un fost iubit abuziv, care a bătut-o, dar de fapt ea i-a dat o palmă lui. Și străinii au consolat-o. Și nu s-a mai simțit goală.

Câteodată, Tara ar vrea să-și cunoască străinii. Se întreabă dacă o să-l întâlnească pe unul dintre ei vreodată, și el, sau ea, nu o să știe că i-a văzut sânii, chiloții ei noi și negri, cu fundiță, și că i-a spus că sunt frumoși. Poate o să întâlnească străinul căruia i-a povestit toată viața ei falsă. Sau pe cel căruia i-a povestit toată viața ei adevărată. Sau pe tipul cu emoji-urile cu flori. Sau poate următorul ei iubit o să-i cunoască corpul fără să știe.

Tara nu știe, și-asta umple un alt gol (oricare ar fi) din ea.

Pentru că lora_magnetzzd poate fi oricine.

(Tea Nicolae)