dacă întâlnește un convoi funerar, mulțumirea

în orbitele mari se ghemuiește

nările calculează tămâia

în bale se răsfrâng irizațiile coroanei

piciorul e o fanfară cu alămuri

și toate rudele mortului

îi aruncă bănuți între coarne

soția răposatului își aduce aminte că pisica

a rămas închisă în cămară

ce vacă sunt și popa citește, raportează

lui dumnezeu păcate și iertăciuni

între biserică și groapa jilavă pe google earth

se vede altceva

doar mortul din scroll și ea. stânga-dreapta

găina de la stânga la dreapta

colacii în dreapta

popa peste tot nevăzut de nimeni

și surâsul de vodcă al groparilor

pomana, ruptă cu blândețe din context

fasolea, ruptă din pomană

postul, rupt mișelește dintr-un cocoș cam uscat

și vin peste tot. pe mort, pe vii

pe cerul în care stelele vor avea

într-un colț al pieptului mici pete negre

ea se freacă de stâlpul de la cap, îi zice

gligore, ai murit ca un bou, hai

că pierdem poarta stelară de la 20.37

și rămâi fantomă

(Dan Mihuț)