Cu binișorul sau zdruncinat ca la bombardamente, tot te trezești într-o zi din minciună/ păcăleală. În punctul ăsta fucked up, s-ar putea să te baricadezi o vreme într-o crâșmă numită Panică sau Victimizare. S-ar putea să vrei ce avea Cheloo de vânzare când era liber. Sau ai putea să faci din neadevăr o foaie de turnesol și să te aduni, lucid și inspirat.
Liceul Cosmic este un experiment în care fiecare autor pornește de la un fapt real pe care îl redă într-o formă proprie, dizolvată în ficțiune. Episodul de azi e despre: păcăleală/ minciună. Urmează: oglinda.
Așteptăm contribuțiile voastre originale (texte, imagini) pe mail (inclusiv retroactiv): liceulcosmic@gmail.com
Poezia (nu) va muri
(Florin Iaru a recitat poezie în Club A, pe 21 martie 2016, de Ziua Internațională a Poeziei, la un eveniment organizat de PEN România.)
Agrafe de birou
În ziua aia n-am vrut să mă dau jos din pat. Mă simțeam excelent, nu mă durea nimic și afară era o zi superbă, era păcat să stric toate astea. Dar n-am avut de ales. [...]
Seengurătate; Xanax
Știam că oamenii de acolo nu mă plăceau. Tocmai din cauza asta luasem decizia de da o petrecere de ziua mea. Sunt om și tânjesc după aprobare. Nici până acum nu mi-am dat seama dacă [...]
De-a baba oarba
Uneori, când joci baba oarba, poți să găsești ce cauți, alteori prinzi în brațe doar năluci. (Cristina Șoiman)
Cezura
da, ne-au minţit, pe mine şi pe urmaşii urmaşilor noştri; tot ce au transmis, din generaţii în generaţii, a fost doar minciună; niciodată n-au construit, n-au clădit, n-au ctitorit, nu şi-au băgat femeia în [...]
HOAX
dragă cititorule te rog trimite poezia aceasta la toţi prietenii tăi şi spune-le ca la rândul lor s-o trimită la toţi prietenii negreşit această poezie cu 77 [...]
Prin livada lui Constantin
La început s-a gândit că nici nu are rost să încerce – a privit cei doi dulăi și a fost cât pe ce să renunțe chiar înainte măcar de a încerca. După care și-a spus [...]
Lumini
Credit foto: Marius Chivu Eram amândoi în fața dormitorului. Știam că nu avem voie să intrăm fără să batem la ușă, dar voiam să îi speriem pe mami și pe tati. E greu [...]
Cea mai frumoasă zi
Și-a amintit de toate despărțirile lor. Cîte să fi fost? Îi era frică să le numere. Dacă ar fi închis ochii, le-ar fi putut vedea pe toate, nu doar ca niște flash back-uri, ci de-a [...]
Altarul cunoașterii
Intervenție grafică pe fotografie analog 15cmX10cm. Artist vizual: Ramon Sadîc
Cândva am fost regină
Credit foto: Sebastian Băcioiu Când a văzut pandantivul pentru prima dată, fluturele din interior era așezat la ora 11 și avea aripile deschise. Erau de un albastru-turcoaz care se pierdea într-o nuanță de [...]
Sparge codul
Vino mai aproape. Hai, nu te teme. Încă puţin. Eşti pregătit? Aşa. Ascultă-mă, te rog. Ascultă-mă cu atenţie. E vital... nu, stai puţin. Nu putem face aşa. Trebuie să-ţi închizi telefonul. Da, cu tine vorbesc, [...]
Compromis
Când nu minţi, viaţa e de căcat, oamenii-s cretini, apa pute a pişat, vinul e îndoit cu apă, iubita e înfiorător de stupidă, prietenii îs nişte curve superficiale şi toate chestiile pe care le faci [...]
Orice titlu e o minciună
Foto: Pollak Po
Minciuni de familie
Să ne înţelegem: nu mi-aş schimba copilăria cu a niciunui alt copil. A fost frumoasă, şi cu toate astea nu atât de pură şi de lipsită de griji cum mi-ar plăcea să cred azi. Privind [...]
Frumoși și neprăpăstioși
(megaloman poemic) nu mă întreba niciodată „cu ce te lauzi” pentru că voi tăcea nu mă întreba niciodată „ce mai faci” pentru că te voi plictisi nu mă întreba niciodată „ce planuri [...]
E ok
Frania își notează toate minciunile pe care le zice, pe ultima foaie dintr-un caiet verde în care scrie în pauze. Ultimele foi, de fapt, pentru c-a depășit foaia aia primă de mult. Frania spune multe [...]
Singurul om din oraș
Credit foto: Pollak Po (profil de personaj din Triplia) Po se trezi într-o dimineață de primăvară ca oricare alta și descoperi că era singurul om din oraș. Ieși pe stradă și o cuprinse [...]
Electra
Credit foto: Nicolae Scheianu Era prin anul 2000. Eram studentă. Acum, rememorând, nu înţeleg ce a fost în capul meu. Poate că, nefericită fiind, găseam bucurie în mizeriile făcute altora. Nimic mai jalnic. [...]
Adonis
Pun mâna pe clanță, dar numai pe suprafața ei fină, ca un șmirghel de mătase. Nu împing. Gestul ăsta ar fi apăsat trăgaciul pistolului, undeva în mintea mea, fără de care nu am deschis ușa [...]
Stockholm
Îmi place la nebunie, atunci când o rănesc, când o fac să se simtă înfrântă prin trucuri mici și teste subtile, că ea consideră ca proasta că e total vina ei, că nu e un [...]
Nu, chiar nu mint
Nu, nu mai vreau ce voiam la 17 ani. Da, îmi ajung banii. Sigur că vin la nunta ta! Eram la baie, n-am văzut telefonul. Nu am luat-o deloc personal. Mi-ar plăcea să mă alătur [...]
Leave A Comment