Radu Mogîldea (selectate din volumul dans pătaru) A apărut pe lume cu doar un an înainte de cutremurul din 1977, undeva prin București. Acesta e cam sigurul lucru cert care se cunoaște despre el, în rest, Mogîldea rămâne o enigmă pentru pasionații de literatură română contemporană. Unii îl prezintă ca fiind un tip retractil, o [...]
A te încrede în oameni înseamnă într-un anumit fel a te lăsa ucis Louis-Ferdinand Céline Căldura făcea aerul să tremure, iar casele de un alb murdar păreau să vălurească. Altfel, ziua trecea după scenariul obișnuit: măgarul lui Matatyahu răgea încontinuu enervându-i pe toți, câteva femei sporovăiau la fântână bârfind [...]
heroin nu mai există teamă când nu mai e nicio speranţă nimic nu mai depinde de tine nimeni nu deţine controlul creierul tău este un oraş sub ape trupul un morman de fier vechi coclit pe care nu-l mai vor nici ţiganii când înfingi acul moartea a devenit deja medicul tău de familie Bagdad, [...]
Stambul, 1827 am intrat timid pentru prima oară într-o baie publică la început am ezitat dar acum când coaiele mele plutesc fericite prin apa jegoasă inima îmi tresaltă de bucurie știind că duc mai departe o frumoasă tradiție seculară Colentina, Cartierul Chinezesc 2069 ai încercat să-mi vinzi pachețele de primăvară expirate & [...]
am dat refresh & nu-mi mai amintesc nicio minciună învăţată la şcoală am uitat numele patriei în care trăiesc urechile mele nu mai aud deloc glasul străbunilor m-am născut aici din întâmplare cum din întâmplare într-o zi poate am să mor în altă parte mă mulţumesc cu istoria care înseamnă ceva doar pentru mine azi [...]
dă-mi Doamne niște aripi să pot zbura peste smârcurile vieții sau măcar niște aripioare picante de la KFC (Octavian Perpelea)
